Utilitatea marginală. De câți angajați ai nevoie pentru a face vânzări maxime

...

De mai multe ori avem impresia că dacă vom angaja tot mai multe persoane care să facă vânzări, ne vom mări profitul. Deseori, rezultat al acestei acțiuni poate fi doar majorarea costurilor. Se întâmplă atunci când nu știm să calculăm sau pur și simplu nu o calculăm.

Funcția de utilitate ne permite să observăm care este numărul maxim de angajați, de utilaje, pe care să le punem în funcțiune pentru a obține maxim profit cu resurse minime.

Acest concept este aplicat atât în economia firmei, cât și în macroeconomie.

Astăzi vă vom spune cum îl putem aplica în cadrul companiei.

Să definim unii termeni:

Utilitatea - din punct de vedere economic, utilitatea este satisfacţia sau plăcerea resimţită de o persoană în urma consumării unui anumit bun sau serviciu.

Aprecierea utilităţii unui anumit bun sau serviciu este subiectivă. Acelaşi bun sau serviciu poate fi util pentru o persoană dar inutil pentru alta.

Utilitatea totală

Utilitatea totală (Ut) reprezintă satisfacţia totală resimţită de un consumator în urma consumării unui număr oarecare de bucăţi dintr-un bun.

De exemplu, o doamnă își poate cumpăra o fustă, două, trei de același croi. Satisfacţia resimţită după ce și-a luat prima fustă este, să spunem, de 5, a doua bomboană are o utilitate de 3, a treia - 0. Ut = 5+3+0 = 8.

Utilitatea marginală

Teoretic, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare {\displaystyle i} dintr-un anumit bun?“.

În comportamentul consumatorului, utilitatea marginală (Umg) reprezintă satisfacţia suplimentară resimţită de un consumator în urma consumării unei unităţi suplimentare dintr-un bun, ceilalţi factori rămânând constanţi.

 

În procesul de producție, calculând acest indicator, pentru fiecare dintre situații - venitul obținut raportat la numărul de utilaje sau numărul de persoane care lucrează.

 

Procesul de producție:

S-ar putea ca un colectiv de trei persoane să facă vânzări mult mai mari. În situația în care ar veni și a patra persoană, iar munca s-ar distribui, ne-am putea pomeni în situația în care și cele trei persoane să nu mai fie la fel de eficiente, să înregistreze rezultate mai proaste. De vină ar putea fi lipsa spațiului necesar.

Imaginați-vă câte becuri puteți conecta într-o zi fiind o echipă de trei persoane. Dar câte veți conecta dacă veți fi o echipă de zece persoane și toți veți trebui să munciți la același obiect în același timp.

 

Exemplu:

Un vânzător când lucrează singur într-un magazin vinde 10 produse timp de o zi. Utilitatea lui este „10”. Doi - 18, trei- 23, patru - 25, cinci - 25.

Vânzători

Ut

Umg

0

0

-

Unu

10

10-0=10

Doi

18

18-10=8

Trei

23

23-18=5

Patru

25

25-23=2

Cinci

25

25-25=0

Rezultatul arată că al cincilea vânzător nu are o utilitate pentru companie.

 

Formula după care se calculează utilitatea marginală este:

, unde ΔU=variaţia utilităţii, ΔQ=variaţia cantităţii consumate. Acest lucru se poate reprezenta şi grafic.

 

Prin definiţie, utilitatea marginală reprezintă variaţia utilităţii totale în condiţiile în care cantitatea consumată dintr-un bun se modifică cu o unitate.

Utilitatea marginală descreşte pe măsură ce creşte consumul.

 

Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a unui bun sa fie egală cu costurile marginale.

 

O utilitate marginală care ia valoarea zero, înseamnă că în acea situație a apărut o saturație.