Multitasker-ii sunt răi la multitasking: 14 efecte devastatoare ale multitasking-ului

...

Progresele sunt bune, dar nimeni nu se gândește și la dezavantajele din culisele acestora. Astfel, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a făcut posibil multitasking-ul, iar acesta, la rândul său, duce la afectări cerebrale, scăderea coeficientului intelectual și chiar... moarte.

În articolul de astăzi dezvăluim 14 efecte negative pe care trebuie să le cunoască toți adepții multitasking-ului.

  1. Irosirea timpului

Chiar dacă reușești să obții rezultate, suferă productivitatea, implicarea și calitatea. Așa cum a arătat Clifford Nass de la Universitatea Stanford în studiul său, persoanele care îndeplinesc mai multe sarcini în același timp nu le dedică destul timp, nu se adâncesc în ele și nu le rezolvă atât de bine ca cei care se concentrează pe un singur lucru.

  1. Calitatea rezultatului este redusă

Oamenii de știință au demonstrat: făcând două sau mai multe proiecte în același timp, cheltui mai mult timp decât dacă le faci pe rând. În regimul multitasking, pierzi 40% din productivitate. Dacă nu te axezi pe calitate, poți lucra rapid la multe sarcini, dar în realitate vei face mai puțin și, de regulă, rezultatul va fi mai prost. Vei lucra la un nivel superficial.

  1. Probabilitatea erorilor crește

Apar erori aleatorii în munca ta, de la dactilografii la inconsistențe logice: supraîncarci cortexul frontal al creierului, iar într-o situație de suprasarcină, capacitatea de a gândi se diminuează.

  1. Gândurile și emoțiile sunt inhibate

Unul dintre efectele secundare ale multitasking-ului este citirea pe diagonală. Când creierul cititorului parcurge textul, acesta nu are timp să înțeleagă complexitatea, sentimentele altor oameni sau să perceapă mesajul celor expuse.

Deteriorarea proceselor mentale și emoționale afectează în mod negativ absorbția cunoștințelor, înțelegerea și complexitatea acestora, percepția, raționamentul prin analogie și inferență. Are efecte negative și asupra capacității de a înțelege punctul de vedere al altei persoane, empatiei și analizei critice.

  1. Apare stresul

Trecând de la o sarcină la alta, te afli mereu într-o stare de „mare pregătire de luptă”, ca și cum ai fi pe front. Creativitatea nu este dezvăluită pe deplin. Dar pulsul sare, iar corpul produce cortizol - hormon de stres. Drept urmare, simți o anxietate constantă atât în ​​procesul de finalizare a sarcinilor, cât și în pauze. Munca îndelungată în acest mod poate provoca stres cronic, probleme de respect de sine și chiar depresie.

  1. Viața trece pe alături

Practicând multitasking-ul, pierzi mult din viața ta. Un exemplu simplu: vorbind cu cineva, tastând un SMS sau un e-mail în timp ce mergi, nu observi ce se întâmplă în jurul tău. Înregistrarea foto sau video poate surprinde frumusețea din jur, dar nu este destul ca să îți provoace un răspuns emoțional.

O astfel de „atenție oarbă” nu îți permite să obții impresii - acea experiență emoțională vie care inspiră reflecție și creativitate. În plus, cu cât îți trebuie mai mult timp ca să duci la bun sfârșit sarcina, cu atât mai puțin timp rămâne pentru recreere și distracție. Stop and smell the roses, cu alte cuvinte.

  1. Memoria se înrăutățește

Ți s-a întâmplat să pierzi firul raționamentului sau în mijlocul discursului să uiți un cuvânt? Trecerea de la o sarcină la alta duce la întreruperea memoriei pe termen scurt. Un studiu din 2016 a arătat că „multitaskers” au deficiențe atât cu memoria pe termen scurt (capacitatea de a stoca informațiile necesare în timpul lucrului la sarcină), cât și pe termen lung (capacitatea de a stoca și după mult timp pentru a reproduce informații).

  1. Creativitatea dispare

La fel cum laptopul sau tableta utilizează memoria RAM, astfel încât să poți trece rapid între filele deschise în timpul lucrului, la fel și o persoană în modul multitasking își folosește memoria pe termen scurt. Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Chicago au descoperit că săriturile dintr-o activitate în alta epuizează această memorie limitată și rămâi, practic, fără resurse creative.

  1. IQ-ul scade

Multitasking-ul nu numai că te încetinește, ci reduce și IQ-ul - acest lucru este demonstrat de rezultatele studiilor de la una dintre universitățile din Londra. La rezolvarea sarcinilor cognitive, coeficientul intelectual al subiecților multitasking a scăzut ca și cum nu ar fi dormit toată noaptea sau ar fi fumat marijuana. De fapt, el a căzut la nivelul caracteristic pentru un copil de opt ani.

10. Scade concentrația

Cu siguranță, ai fost în așa situație: lucrezi la ceva, te distragi de fluxul de știri, urmărești linkul - și o jumătate de oră mai târziu te întrebi când au trecut ultimele 30 de minute. Oamenii de știință au descoperit că scăderea concentrației la multitaskers progresează mai mereu.

11. Relațiile se rup

Dacă în timp ce comunici cu rudele, prietenii, colegii, liderii, profesorii etc., continui să fii într-un mod de multitasking, cu un astfel de comportament, este ca și cum ai spune: „Acum sunt doar parțial cu tine”. Pentru persoanele care sunt fizic lângă tine, acesta este un semn că nu sunt prioritare.

12. Se pierde energia

Multitasking presupune mari costuri cognitive. Dar, practicând acest mod de lucru, suporți și costurile biologice și emoționale. Cheltuiești o cantitate imensă de energie prin epuizarea furnizării de glucoză oxigenată în creier. Și nu ai suficient „combustibil” pentru concentrare.

13. Pericol pentru viață

Cu cât practici mai des multitasking, cu atât mai mult aceasta devine a doua ta natură. Devine natural, ca și respirația. Nu te gândești la cât de periculos este - tocmai de aceea, atât de mulți oameni vorbesc la telefon în timp ce conduc. Astfel, când conduci sau mergi pe stradă, nu ești prezent în lumea reală cu riscurile sale potențiale, ci în rețea.

Un studiu efectuat în New York a arătat că 20% dintre adolescenții decedați în accidente rutiere în timp ce traversau strada, în momentul accidentului erau concentrați în telefon. Ironia este că șoferii vinovați tot pe smartphone stăteau în majoritatea cazurilor.

14. Deteriorarea creierului

Specialiștii de la Universitatea din Sussex, cu ajutorul unui RMN, au comparat creierul multitasker-ilor și al oamenilor care se focusează pe o activitate la un moment dat. S-a dovedit că la multitaskers, densitatea „substanței cenușii” este mai mică, mai ales în cortexul cingulat anterior. Aceasta este zona creierului care este responsabilă de empatie, controlul gândirii și emoțiilor. Deci multitasking-ul reduce nu doar IQ-ul, dar și EQ-ul (inteligența emoțională).

Da, sună tragic, dar din păcate este adevărat.

Metode eficiente „de luptă” împotriva multitasking-ului, cât de importantă este consecutivitatea acțiunilor, dezvoltarea unei gândiri strategice, planificare, organizare și control sunt doar câteva dintre temele training-ului Director - Get Things Done cu Alina Andriuță.

Vino la training și află formula succesului unui Director, formula productivității! Accesează acest link pentru toate detaliile: http://director.angrybusiness.md/!